2011 a fost un fel de maraton cu opriri fortate.
Ianuarie m-a luat cam pe nepragatite, smulgandu-ma rutinei si aruncandu-ma hau departe , in vizita de lucru pe la altii. In februarie m-am cules de pe drumuri, bucatica cu bucatica , farama peste farama, reconstituindu-ma din amintirile pastrate din decembrie a anului trecut , inainte de plecare. In martie am inceput sa-mi desenez ceva planuri pentru mai , atunci cand caldura nu-i prea tare si nici vantul prea iscat, ideal pentru o vacanta nu prea departe. Aprilie m-a cam luat peste picior , chiar din prima zi , pacalindu-ma siret si savuros cu planuri peste planuri , facute si desfacute dar in final niciodata aplicate. In iunie m-am odihnit din nou prinzand ceva forte pentru vacanta cea mare dar nu neaparat la mare. In iulie mi-am amintit de vacanta din mai visand la un sfarsit de august in defazaj cu toti ceilalti. Septembrie mi-am luat din nou bocceluta in spinare pornind intr-o hoinareala de zile mari intai pe acasa, la doar 3 ore departare si intr-un sfarsit acasa la altii la mult mai mult de 3 ore departare. In octombrie am admirat toamna tarzie imortalizandu-i nuantele de galben intens cu tenta portocalie pe fond albastru infinit. In noiembrie am inceput sa trag linie si sa adun amintire cu amintire intr-un tot fara sfarsit la orizont dar cu o urma de speranta astepata de la un decembrie care s-a dovedit tare departe si tare greu de acceptat. Chiar daca intr-un sfarsit a reusit sa propuna ceva amintiri frumoase de povestit odata la gura focului.
2011 mai este inca doar putin dar nu se va sfarsi niciodata .
Frumoasă trecere în revistă! 🙂
Initial nici prin cap nu mi-a trecut sa fac un astfel de bilant – urasc bilanturile – dar uite ca de ceea ce ti-e frica nu scapi 😉 . Multumesc pentru vizita !
raport de activitate…bogata activitate 🙂
Activitate bogata , nu ma pot plange , chair un pic prea bogata pentru „statica” si linistita mea persoana …
Dar chiar e un bilanţ. Original, însă 🙂
Asa cum a fost si anul .
fructuos bilant, scris intr-un mod optimist! iti doresc tot asa!
Un fel de optimist parca parca emana chiar daca , pe moment , optimismul era complet absent. Dar , cum se zice , mai bine mai tarziu decat niciodata 😉
O trecere in revista a timpului facuta cu sic!
Sa ai un an si mai bun… cat mai bun!
Iti multumesc pentru ganduri . Sa speram ca „12” va fi „la mai mare” ca „11”
decât iluzia unei fericiri comode, mai bine cu opriri palpabile, ştiute, vii…era să scriu palmabile, şi cred că nu greşeam. 🙂
Cu cat e mai greu de razbit cu atat victoria va fi mai dulce. Ai mare dreptate. 2011 a fost un fel de lupta continua eu cu mine. Cine a invins ? Eu, cred , cel putin pana acum.