Contra !


Intai am fost Gigi Contra. Cateva zeci de ani dupa mi se spunea Calimero. Azi sunt un pic din ambele. Dintotdeauna mi-a placut sa contrazic, sa fiu contra curentului, sa tin intotdeauna cu cel mai slab. Sa vad jumatatea goala a paharului, sa critic pana si criticile celorlalti pana a ma autocontrazice de-a dreptul. De ce? De-a naibii? De-a dracului? De prea mult bine? In lipsa de altceva? Probabil de un pic din fiecare dar nu numai atat. „Gandiland” logica celorlalti, cautandu-i punctele slabe si asezandu–le in lumina reflectoarelor, orbindu-le cu lumina reflectoarelor, imi stimulez imaginatia uneori adormita, hranind-o cu resturile nedigerate ale celorlalti.

Nu ca m-as putea declara nebuna dupa resturi si chestii nedigerate, nu, termenii sunt doar termeni, figuri nevinovate de stil simplist, voit utilizate pentru nota gretoasa a imaginii create. Ceea ce imi place teribil in a fi contra este ca resturile nedigerate sunt deja doar resturi ale unui tot deja declarat intreg si stampilat drept pasabil de catre ceilalti. Cu alte cuvinte de cineva care s-a ostenit deja sa construiasca un castel de carti bine echilibrat, bine calibrat, deja gata de utilizat. Altfel spus, insiruiri logice de prezumtii, argumente, scenarii, evaluari si in final decizii au fost deja aplicate, o parte din posibilitati deja exprimate. In cele mai multe cazuri ceea ce ar fi putut fi vizibil cu ochiul liber a fost deja luat in calcul, calea principala a fost deci deja batatorita. Si cum nu exista argumente fara contra argumente si nici convingere fara dubii, orice logica infaibila este normal sa-si gaseasca intr-un final acul in carul cu fan. Asta-i un lucru extrem de util si pentru ac si pentru intepat.

Acul pentru ca isi permite astfel sa isi ascuta imaginatia si spiritul intepator, sa-si intemeieze logicile perpendiculare plecand de la logici paralele, sa-si etaleze arta imbinarii unui tot rational din resturi lalai.

Intepatul pentru ca in indiferenta lui orbita de intregul deja cladit si expus cu mandrie nu va putea de unul singur, numai cu mijloace proprii si neintepat, sa ajunga la concluzia ca „nu stie niciodata, bulele sunt efemere si iesirea din bula poate traumatiza pe viata”.

In concluzie contrazic din placerea de a crea situatii inca neimaginate, din placerea de a persecuta anticipatia adormita ale celor culcati deja pe o ureche. Contrazic pentru ca imi plac ideile inspirate de non ideile celorlalti, pentru ca uneori mi-e lene sa am propriile idei plecand de la zero, pentru ca de cele mai multe ori mi-e greu sa am propriile idei plecand de la zero. Contrazic pentru ca ma amuza formele ascunse de manipulare.

Contrazic pentru ca exist.

7 gânduri despre &8222;Contra !&8221;

      1. zău!…cu tine chiar rezonesc extraordinar de mult…aceleasi „razvrateli” interioare, aceleasi asezari, aceleasi contexte…stii, mecanismul gandirii noastre e similar..asa cred:P

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.