Izuri


Azi dimineata era aproape ziua si mirosea a mare. Putrezita. Dadea sa ninga si frigul rodea incet si sigur. Oasele.

Mirosul razbea strangand din dinti si se fofila usor printre trecatori. Avea o lungime constanta de circa zece metri si o latime apreciabila: intre gard si ghenele de gunoi era in toi, in rest se simteau ceva urme. Am trecut cat am putut de repede lungimea, incercand latimea pe la margini. Spre sfarsit eram sfarsita si aveam nevoie de aer. Curat. 

Azi dimineata mirosea urat. Treceam pe langa cantina veche si eram sigura ca vom avea peste la pranz.

Si chiar am avut.

7 gânduri despre &8222;Izuri&8221;

  1. Nu știu de ce am dat Like…Ba da știu. Pentru felul în care aproape m-ai făcut să nu mai vreau să mănânc pește …o perioadă.
    Sunt sigură că am vrut să fac un compliment, dar nu prea sună a compliment. Mirosul o fi de vină?!

  2. Pingback: Peste ! « Abisuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s