Panica


Panica fina si neasteptata a despartirilor, roseata nespuselor, tacerea rusinoasa a imposibilelor vorbe, doar ghicitelor vorbe. Nebunia tacuta a pendulei agatate pe peretele din fata, fix deasupra televizorului deja vechi. Nebunia secundelor disperate sa treaca, zgomotul nabadios al ploii fine de dincolo de geamul dublu.

Si inca multe si multe alte lucruri fine, nenumarate multe si fine, volum constant, numar dependent de fineturi, toate si cel putin inca pe atat trec prin tine ca printr-o etamina de calitate. Incerci disperat sa pastrezi macar resturile bolovanoase, nu ti-e dat sa ai nici macar resturi, bolovanii se faramana in trecere in particule din ce in ce mai fine, incepi sa tusesti, iti spui ca umezeala asta rugineste de-a binelea, privesti ploaia, incerci sa-i numeri stropii. Cad prea multi. Prea fini. Prea desi. Undeva, departe, autostrada e plina ochi, timpul circula cu incetinitorul. Te intrebi cat poate fi incetul de incet si nu reusesti sa-ti imaginezi mai nimic. Secundele trec mult prea repede. Stirile se scurg in bucla, mereu aceleasi, mereu aceasi bucla, unii fura copiii altora, altii isi dau doar cu parerea. Avioanele inca zboara, undeva ninge, altundeva ploua.

Panica fina a despartirilor, un loc, un fapt, niste voci. Maine se anunta ploaie si poimaine ceata. La Bugarach totul e sub control, de ieri se supravegheaza toate trecerile, numarandu-se una cate una.

Ras-poimaine poate va ninge.

Sau poate ca nu.

Anunțuri

2 gânduri despre &8222;Panica&8221;

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s