Franturi


Azi dimineata, chiar inainte de prima «fara-cafea» am gasit pe birou noua bomboane. Nu le-am numarat de la inceput, le-am numarat imediat dupa ce mi-am asezat tacticoasa ochelarii pe nas. Erau niste bomboane in celofan colorat, doua nuante perfect incompatibile si totusi ambele cu menta. Imediat dupa, le-am rasfirat intr-un colt, aproape la fel cum le-am gasit si am luat liftul.

In fata «fara-cafelei» am inceput sa ma trezesc. Ramadan-ul subtiase semnificativ randurile. Amestecand rar zaharul pe fundului paharului de carton mi-am aminitit de intalnirea de dupa colt, genul acela de intalnire in care fiecare are in felul lui dreptate, ambele parti dand dovezi solide de lipsa de vizibilitate. Mergeam rar si somnoros si la un moment dat m-am oprit brusc. Din stanga, de dupa colt, cineva s-a scuzat in graba lasand in urma o urma de parfum. « Putin prea puternic pentru caldura asta » mi-am spus si am pasit mai departe. Abia pe trotuarul din fata mi-am dat seama ca uitasem sa-mi cer scuze. In defintiv aveam amandoi aceasi lipsa de circumstante atenuante. Vreo douazeci de pasi dupa, calcand apasat, am zambit satisfacuta. Cineva lasase eternitatii o declaratie de dragoste pe astfalt, creta albastra putin intinsa spre margini, “te iubesc Bebere” . Ce usor e sa calci totul in picioare.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s