Dependenta


I se lipisera degetele de tastatura neagra, atrase parca de un magnet, intr-o stransa legatura cu doza de curiozitate matinala de care era acuzat frecvent. Repetitivitatea gestului nu-l agasa, devenise parca din obisnuita ritual si din ritual dependenta.

Apasa la intervale regulate, privea, constata si astepta urmatorul interval pentru a o lua de la capat. Intr-un astfel de act repetitiv ratiunea nu-l mai ghida, ratiunea isi pierduse pur si simplu  insemnatatea, lasandu-l practic de capul lui, nebun fara voie, dependent fara voie, pion macinat de speranta in voia unei pervesitati abia banuite si totusi atat de prezente.

In ciuda actului, lumea tacea, voit parca, asezata cu bunastiinta fix contra finalitatii atat de involuntar asteptate.

Lumea tacea si dimineata trecea in linistea-i corespunzatoare. In tot acest timp tastele isi pierdeau incet incet luciul.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s