Zugravesc !


Îndes totul într-un pahar cu picior: hârtiuţe rupe-n opt, câteva fire de praf, zece cuie, o cutie goală de vopsea mată, o pungă de plastic maro, o pensulă fină şi una mai puţin fină, trei cleşti şi un pieptene ştirb, trei cartoane goale şi două pisici maro.


Iau apoi paharul cu picior şi-l depun cu grijă pe raftul cel mai de sus, scot aspiratorul din dulap, îl alimentez, îi trag firul cât mai lung şi apoi încep să fac zgomot. MARE. Ştiaţi că cei ce fac zgomote MARI au şanse mai mari să fie auziţi? Şi mie mi s-a părut o tâmpenie până când am testat-o pe propria-mi piele: am vorbit câteva zile-n şoaptă şi parcă dispărusem de tot, îmi uitaseră până şi numele. Mă strigau de nebuni pe prenume şi nimeni nu le răspundea, eram prea ocupată cu şoaptele mele pentru a mai integra schimbările.

După ce am îndesat totul într-un pahar cu picior, după ce am aşezat cu grijă paharul în raftul de sus, după ce am scos aspiratorul şi am început să fac zgomot MARE, ei bine, după toate acestea, m-am oprit fix la mijloc şi am constatat efectele: camera era cu fundul în sus, culoarea îi curgea finuţ pe pereţi, mochetă strănută fâşii-fâşii, caloriferul se dezmembra de capul lui, prizele îşi expuneau firele privirilor indiscrete, fereastra, dreptunghiulară, îşi mânjea reputaţia cu nişte resturi colorate şi nimic, dar absolut nimic, nu mai avea sens. Metaforele se dizolvaseră deja în prea mult alb, rimele se ridaseră de atâta plaititudine, ideile, odată creţe, îşi aşteptau notele, comentând pe ici pe colo.

În astfel de condiţii, nu m-am putut împiedică să golesc paharul, să-l clătesc bine de tot şi apoi să-l dau pe gât cu picior cu tot.

(Dincolo de aparenţe)

14 gânduri despre „Zugravesc !”

  1. Am citit până la jumătate, nu prea vreau să te mai citesc aici, ești prea talentată și ceea ce scrii merită publicat în ediție de lux. Cum de nu-ți dai seama? Pe de altă parte, n-am chef să mă frustrez. Mai stau 9 min la pc până fac gimnastica, ți le dedic numai ție.

    1. Esti mult prea buna, nu-s eu asa de talentata pe cat zici, iti multumesc mult ca ma citesti ! Am avut o perioada fara metafore si m-am simtit … goala. Dar se intampla si pauze din astea, am supravietuit. O zi superba iti doresc, ma voi gandi la tine !

      1. Ceea ce ți-am spus și-ți voi mai spune, nu are legătură cu faptul că mi-ai dăruit cartea. Scrii cum îmi place să citesc și vreau să spun și să știi asta. Atât. Gata, caut muzica de aerobic și m-apuc de gimnastică. Mi s-a ros pielea din coate din cauza unora din exerciții.

      1. Mai dar metaforica esti ;-), am dopuit eu pe undeva? Prin spatele comentariilor? In spatele cuvintelor? Zau ca acum am eu nevoie de o explicatie. Mica-mica. Se poate ?

  2. Suport tehnic : atunci când pui un link către un alt blog, deschide de pe acel blog o postare (de preferat ultima) și pune linkul acelei postări. Dacă pui doar linkul blogului, posesorul acestuia nu este tras de mânecă de către wordpress, nu simte mănușa pocnită peste bot a invitație la duel. N-are de unde să știe beitul om că este provocat. Uite, așa am pățit eu acum.
    Am aflat că ți-ai „revenit” abia acum când am luar totul la mână. Numai că-i cam un pic la spartul târgului.
    Și totuși, dacă te uiți mai cu atenție, vei constata că doar una dintre pisici e maro veritabil. 😉

    1. A, chiar nu stiam, am mai pus asa si weoooordpressul stia. Dar involutia e si ea parte din viata, presupun. Chiar ma miram ca nu reactionezi 😉 Nu,ambele sunt un fel de maro amestecat,parol.

  3. …asta devine de departe preferata mea! Cred că nici pe mine nu mă mai aude nimeni? Ce ziceai că trebuie sa fac? Să vorbesc tare? Păi, eu nu mai vorbesc deloc. Oare dispar?

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile cerute sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.