Miracolul care-si merita degetele


Metafora buzz-ului

Se agatau de litere ca de o ultima posibilitate, atingandu-le, degetele isi gaseau scopul, atingandu-le degetele dadeau drumul povestilor povestite de litere, imaginor descrise de litere. Atingandu-le, degetele simteau literele, vibrau odata cu literele, devenind in ordine degete-povesti, degete-imagine, degete-cantece. Depedenta de litere le crea apartenta, contactul necesar supravietuirii, poarta deschisa spre lume, punctul pe „i” si certitudinea ca “degetul cat traieste invata”. Degetele isi formasera demult tabieturi, capatasera acele obiceiuri caracteristice unor degete cu experienta, degetele cutreierau lumea in lung si in alt marind-o sau micsorand-o dupa necesitati si partajand-o cu alte degete atunci cand considerau ca lumea merita cu adevarat partajata. Degetele tratau literele cu sensibilitatea celui indragostit de o himera, uneori literele isi schimbau sensul la o simpla atingere, alteori literele fortau doar putin nota trimitand spre alte litere, un pic mai detaliate.

Vezi articol original 532 de cuvinte mai mult

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s