Eu cu muza mea

Mi s-au lipit de degete
Întâmplările acelea
Rotunde ?
Pătrate  ?
Triunghiulare ?
(Eram atunci prinşi într-un cerc)
Tu,
La mijlocul întâmplărilor
Eu,
La capătul degetelor

Continuă să citești Eu cu muza mea

Reclame

Există puncte şi spaţii

În ultimul timp am observat şi am lăsat doar imaginile să adauge spaţiile. Punctele le-am pus eu, după fiecare virgulă, pe seară. Pentru fiecare nou început, un punct. De cuvinte am obosit. Prea mult strică starea, evenimentul, momentul. Există limita momentului, supra-punctul de deasupra tuturor literelor. L-am simţit la deget şi mi-am retras degetul cu senzaţie cu tot. Există senzaţii premergătoare. Şi mai există puncte şi spaţii pentru orice capăt. Şi astfel s-a născut cercul şi apoi am apărut noi, netrebnicii visători.

Ştirile din difuzoare

Ştirile din difuzoare
Sunt amare
Limba doare
Şi propoziţia şi virgula
Totul doare
Drept pentru care
Mă scufund în uitare
E bine acolo, e cald şi umed
Şi nu există reguli care
Să stea în picioare
Există doar excepţii bătute în cuie
Prinse cu lipici şi cu burta spre soare
Să încapă cât mai multă speranţă
Îndesată acolo între două ştiri
Şi mai multe difuzoare.

Pur şi simplu te afli

Unele lucruri sunt imprevizibile. Neaşteptate. Apar, te învăluie, dispar. Uneori te afli doar acolo, în momentul potrivit, la locul potrivit. Pur şi simplu te afli. Pur şi simplu treci. Fără gânduri, fără planuri, treci, priveşti, te întrebi dacă „nu cumva”, te uiţi la oamenii aceia mulţi şi îţi aştepţi bagajele.

Continuă să citești Pur şi simplu te afli