Iubea virtual și zgomotos

@ Paul Jarvis

Un tren oarecare într-o direcție prestabilită. Uit niște resturi pe o măsuță strâmbă și îmi pare rău. E prea târziu să mai declar cu mâna pe inimă “niciodată”. Mă așez pe un scaun la întâmplare și aștept o gară mică, lăsată în paragină, într-un oraș de la poalele unui deal. Sau poate ale unui munte. Niciodată nu am știut să recunosc limita. Nașul, un tip trecut de 60 de ani, dă like-uri zgomotoase pe Facebook. Sunetul e dat la maxim. Imi spun că poate nașul nu mai aude. În definitiv nu-i obligatoriu să audă. Important e să vadă. Și să nu se enerveze. Îl aud cum iubește de zgomotos și mă mir că s-a molipsit și el de nebunia asta virtuală. Nu mai vede bine și potrivește telefonul la distanța idelă, undeva la capătul brațului, nu departe de gară. Un naș într-o poziție ciudată nu îmi mai inspiră respect. Îmi vine să îi spun că biletul, acea hârtie imprimantă, era fals. Imaginez un scenariu de fraudă virtuală și râd. Râd virtual și-l privesc în continure pe naș. Citește texte albe pe fond negru și râde la randul lui. Nu râdem din același motiv dar impresia generală este că râsul molipsește. Ca să nu molipeseasca, trei călători poartă niște măști albe agățate de urechi. Mă întreb dacă le e frică sau dacă le e teamă. Nu le curge nici nasul, nici ochii și nici nu strănută. Decid că le e frică și îi declar egoiști. Epidemia declarată de gripă a produs primii monștri. Revin la naș. Îi bâzâie talkie-walkie-ul dar îl ignoră cu desăvarșire. Un alt zgomot în neant nu mai contează.  Textul de pe Facebook are substanță și ar fi păcat să o rateze.  Râde, convis că a prins poata. Nu sunt convinsă că am fi perceput la fel. Diferența de generație obligă …

Aștept gara și număr pomii. Nu sunt perfecți alinitiati și par impari. Nimic surprinzător… Un tip își aprinde o țigară la intrarea în gară. Nu există detectoare de fum si nu se produce nimic senzațional. Undeva, într-un apartament de două camere, semi-decomandat cu vedere la peronul 7, Ilie și Ionela decid să divorțeze. Țipetele lor sunt înghițite de intrarea trenului în gară dar nașul continuă să iubească virtual și zgomotos. Cobor la prima și iau un taxi.