Sunt o masă mare, întinsă la marginea oceanului. Briza îmi ridică faldurile și sarea îmi încreteste gândurile. Fire fine de nisip îmi curg printre striuri și stârnesc șoaptele. De jur – împrejur e atâta forfota încât îmi vine să devin una cu valul, îngropand nisipul.
Și totuși tac. Cine sunt?
Abisuri 