Între noi am inventat un limbaj secret. El mă îmbrăca în cuvinte, eu trebuia să ghicesc metafora din spatele lor. Reușeam de fiecare dată să prind sensul. Singura dată când m-am înșelat a fost într-o zi de toamnă târzie. Ningea cu stropi calzi și eu eram îmbrăcată într-un sacou subțire, crem și niște pantaloni într-o culoare ciudată. N-am știut ce să zic. Stăteam în fața ușii de la garaj și vedeam roșu în fața ochilor. De nervi, am aruncat cu conversul stâng după el și a început să râdă. Japoneza este o limbă ciudată.
