În mijlocul oceanului
E foarte cald, transpirația îmi curge pe spate, pe după urechi, cerul e senin, un albastru nesimțit, de jur-împrejur sunt doar alge și valuri. Zgomot de scoici în contact cu valurile. Ocean peste tot, cât văd cu ochii. Micke mă privește fix, eu întorc privirea și respir. Miroase a mare, sarea îmi lipește nările. Închid ochii, adorm, visez, mă trezesc, îmi amintesc l.
Dacă nu ne-am fi lovit de stânca aceea nenorocita și nu m-ar fi obligat să mă urc în barca de salvare, n-ar fi trebuit niciodată să-l mănânc pe Micke.
Abisuri 
Noroc cu …”Stânca”
superba poza aleasa!