Apoi îi este prezentată echipa. Pascale, Michel, Sophie și Noel. Nu le reține numele dar par simpatici. I se arată apoi biroul la care va trebui să se așeze în fiecare dimineață, nu înainte de ora nouă. Se așază în fața ecranului și îl aprinde. I se spune despre ce este vorba și cam ce-ar avea ea de făcut. Sophie este responsabilă cu planificarea diferitelor activități în echipă. Tot ea se ocupă cu alocarea task-urilor. Din când în când, Sophie folosește cuvinte în engleză. Pe acelea Carmen le înțelege cel mai bine. Cu franceza vorbită, e mai greu. Pentru că sunt multe argouri și diverse accente. Sophie îi zâmbește și-i spune că poate vorbi și-n engleză, dacă îi e mai ușor.
Carmen îi zâmbește, îi răspunde “this is very good”, și se apucă de lucru.
Nu e foarte complicat ce i se cere să facă. Trebuie doar să caute prin cod diferite date, să le schimbe formatul, să compileze codul și să raporteze că totul e ok.
Piece of cake.
La unu fără un pic trece Pascale să îi ia pe toți la masă. Pascale e un fel de braț drept al lui Alain. Un fel de șefă, cum ar veni.
Masa se servește la subsol, într-o sală mare, cu multe mese și autoservire. Există platouri cu branza, file de pește fără absolut nici un gust, salată verde, supă cremă de brocoli, steak de vita în sânge și multe sosuri.
La masă Carmen se face că înțelege toate glumele și râde. Apoi se face că știe cine-i cutare sau cutare și râde din nou. În realitate habar n-are despre ce actori, oameni politici sau cântăreți este vorba. În afară de Dalila, Louis de Funes, Alain Delon și Mireille Matthieu, nu cunoaște alți francezi de renume.
Abisuri 