
– Alo, eu sunt, ce faci?
– Tu cine? Că-mi apare număr necunoscut.
– Eu, Alina, că doar nu mi-am schimbat numărul.
– Ah, Alina, da, ok. Ce mai faci?
– Uite, bine, voiam să știu daca ne vedem de Crăciun.
– Pai, nu prea știu, anul asta e greu.
– De ce să fie mai greu? Îmi spui la ce ora să vin și ce să aduc.
– Pai, chestia este că s-ar putea să lucrez de Crăciun.
– Da’ ce, ți-ai schimbat jobul?
– Ei nu, dar avem ceva proiecte de terminat.
– Pai, și nu le puteți termina după?
– Pai știi și tu cum e în corporații, trag de tine până nu mai poți.
– Ei lasă, le spui și tu că ai treabă. Că-ți vin prietenii la masă.
– Pai nu știu daca o să meargă, or să vrea și ei să vină.
– Dar ce, ești coleg cu toată corporația?
– Eh nu, doar cu ăștia din echipă de la mine.
– Hai măi, că nu ne-am văzut demult. Promit să nu mai cânt pe mese. Și aduc și sarmale făcute de mine.
– Pai când ai cântat tu pe mese?
– Cum, nu-ți mai aduci aminte? Acum un an, la ziua lui Mișu?
– Care Mișu?
– Mișu, pritenul SOranei.
– Care Sorana?
– Sorana, soră-mea.
– Sora cui?
– A mea, Alina, că doar nu mi-am schimbat numărul
Simpatice sunt aceste dialoguri încâlcite?! … 🙂
Mulțumesc frumos ❤️
🤗💖
Dialogul dintre cele doua personaje, pare afectat de pandemia Sars – Cov – 2 ! 🙂 )))
În ziua de azi totul e sub semnul covid ului