
– De ultima dată când ne-am văzut, mi-a mai crescut unul.
– Doar știi că au spus că pot apărea efecte secundare.
– Da, stiu, dar n-au dat prea multe detalii.
– Ei și tu! Tu crezi că ei le stiu pe toate? Ia adu-ți aminte de povestea aceea cu Zetaomega Popescu, femeia aceea cu un singur ochi. I-au aplicat tratamentul timp de trei săptămâni și, ce să vezi? S-a trezit femeia cu un al doilea ochi de toată frumusetea, drept în vârful capului.
– Acum, că zici, îmi aduc aminte, da. A făcut ceva vâlvă povestea asta. Și atunci au promis solemn că vor testa mai bine tratamentul.
– Eh, au zis și ei, să închidă gura târgului. Crezi că de efectele secundare le pasă lor? N-au ei interes să piardă timpul cu testele. Banii lumină, asta îi interesează.
– Da, dar măcar de-ar fi scris negru pe alb : atenție, efecte secundare posibile. Nu m-aș mai fi speriat atât de tare când au început să crească. Unul pe săptămână, îți jur că nu mai pot.
– Parcă au spus ei ceva de terapie adaptată la felul de a fi al fiecăruia. Probabil că asta este. Tratamentul se autoadaptează. Tu mereu ai fost un intovertit care despică firul în patru.Nu zic că e ceva rău, zic doar că poate s-a crezut necesar să-ți mai crească câteva creiere