Bărbatul se oprește în fața șaormeriei Băneasa din cartierul cu blocuri de pe vremea comuniștilor, cere o șaorma de pui cu sos alb, varză roșie și ceapă, plătește fix douăzeci și trei de lei și cinzeci de bani și apoi privește în jur. În spatele lui s-a format deja o coadă lungă.
Ia șaorma înfășurată într-o hârtie albă, cerată și mai zăbovește puțin, cât să-i mulțumească fetei care servește. Fata nu răspunde, e ocupată cu o șaorma de vită cerută de mustăciosul cu pălărie care-l împinsese mai devreme. Se întoarce, îi aruncă o privire enervată mustăciosului și-l calcă , din greșeală, pe picior.
Mustăciosul îi trage o înjurătură de mamă dar bărbatul se face că nu aude. Doar zâmbește și pleacă spre stația de autobuz din fața șaormeriei. În stație se uită duă cineva cunoscut dar mutrele celor tei pensionari plictisiți care discuta despre creșterea prețurilor și medicamente nu-i spun nimic. Așteaptă în stație zece minute, autobuzul nu vine. Înjură de câteva ori primăria și se hotărăște să cheme un taxi. Scoate telefonul din buzunar cu greu și este cât pe ce să scape pachetul cu șaorma pe jos. Înjură din nou și pune adresa de destinație în aplicația mobilă. Din păcate, nu există nici o mașînă disponibilă pentru destinația cerută. Nu renunță, se uită de jur – împrejur și caută din priviri o mașină galbenă. Fix in fața saormeriei găsește una care pare liberă. Șoferul vorbește la telefon dar motorul este pornit. “Probabil tocmai a lăsat pe cineva” își spune și se îndreaptă spre taxi. Bate in geam de câteva ori până când șoferul îl bagă in seama. A trebuit să încheie brusc conversația și asta l-a scos din sărite. Îl privește încruntat pe bărbat, accelerează peste degetele de la piciorul drept și apoi îi urlă pe geamul deschis din față “al dracului mârlan, altădată să-ți ceri scuze “.
L-a recunoscut.
Abisuri 