Lucky 13


Îi privesc de sus pe toți. De sus îmi par atât de mici. E perfect dar sună ceasul. Mă trezesc buimaca, vărs cafeaua pe foc, se termină apa caldă, îmi taie calea o pisică neagră, ratez metroul, ajung târziu, șeful urlă la mine, șefii șefilor urlă la șef, tac, sunt insignifiant de mică, sunt cu nervii la pământ, sunt un epsilon neglijabil, sunt într-un impas, iau liftul, apăs din greșeală pe 13. 13 nu există. Se ia curentul. Decid să opresc timpul de tot. De atunci îi privesc pe toți agățată undeva între etaje.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile cerute sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.