Chit că detestam fellile lui de pâine unse cu unt, ani în șir s-a încăpățânat să mi le bage pe gât, în fiecare dimineață. Ca să cresc mare, ca să nu mai fiu atât de slabă, ca să-mi țină de foame până la pauză, ca să prind putere, ca să nu mă ia cu leșin, ca să, ca să, mereu găsea câte ceva, se făcea că nu aude când îi spuneam că nu-mi place, o fată avea tata și aia eram eu. Până într-o zi când a privit îndelung pe geam și a uitat complet de unt. Te iubesc, a spus, apoi a plecat să se întâlnească cu mama.
