Era un text ca un zgomot metalic, text-cuţit intorcând răni deschise, cruste neterminate de timp, veacuri de sigurătate, câmp deschis singurătăţii. Era un text dincolo de cuvinte, o viaţă dincolo de cuvinte, întrebări acoperind răni, cruste fără răspuns posibil. Era un text – plasture, contagiere la prima vedere, atingere „dincolo de cuvinte„, găuri numeroase, găuri dureroase, prea puţinul declarat, prea puţinul acumulat, era un text-viaţă, „căraţi dicţionarele cu voi cu tot, nu va pierdeţi printre aparenţă cuvintelor”.
Etichetă: adevar
Condur(ul) fermecat
Nasul era oribil
Zacea scurgandu-se
Rosu-fals
„Falsitatea e o stare de spirit”
Origini
Timp de o trecere rapida, m-am regasit.
Exista, acolo, un fel imposibil de descris in cuvinte, de a trai clipele pana la capat, imperturbabila trecere dincolo de aparente.
Exista, acolo, un mod sublim de a ignora detaliile dure, zambindu-le larg, lasand la vedere doar siruri de dinti albi, perfecti aliniati.
Verticalitatea adevarului interior
N-am putut niciodata sa ma mint cu adevarat. Din aceasta stare de fapt mi s-au tras ceva epitete evocatoare : „esti mult prea naiva , lumea in care traiesti nu iti va pune niciodata nimic pe tava, iti va trebui ceva tupeu ca sa o poti infrunta”. In ciuda sfaturilor aruncate de unii si de altii , am continuat sa raman atasata de verticalitatea mostenita de la cei ce astazi nu mai sunt, acea verticalitate inoculata picatura cu picatura de cei ce stiau atat de profund ca rodul nu se prinde intotdeauna din prima incercare.