De fapt am un gust uşor amar. Uşor trecut, ofilit de atâtea întrebări fără răspuns. Nu mi-au plăcut niciodată pupăturile înfocate. Nu mi-au plăcut niciodată pupăturile de nici un fel. Adică nici în versuri, nici în proză, nici între linii, nici între spaţii. Nici măcar între puncte.
Intr-un pahar cu picior
Mă scufund într-un pahar cu picior şi suflu spuma cu grijă. Este un maroniu ciudat, bule mari şi mici emană un amărui la fel de ciudat, mă gandesc că cineva a incurcat paharele amestecând culorile, iau o gură să fiu sigură, spuma se scurge păcănind pe la colţuri, amarul rămâne. Mă scufund într-un pahar cu picior şi ascult lumea în spatele spumei. Unii sunt de părere fină, alţii de părere groasă.
Lumea amara
Hai sa nu mai credem in minuni
Minunile-s doar un simulacru dulce
Intr-o lume amara.
Nimicuri
Amar
Lichidul galben – maroniu a facut spuma si pare sa-i convina noua stare. Spuma ar da sa se scurga dar nu poate singura, are nevoie de frecare si macar de o farama din placerea de a se scurge incet, languros… In jur e doar lipsa de aer si nimic nu pare sa zdruncine circulatia lipsa.
