Arhitectura imperfecţiunii

A meshwork of concrete support beams on a ceiling

@ Bryan Colosky

Îţi sprijineai conştiinţa în două coate îndoite într-o cămaşă roasă de vremuri, te expuneai coloană frântă, năpădită de buruieni, maci roşii îţi curgeau printre degetele-arabescuri, te construiai din ceea ce simţeai, un pic de colo un pic de dincoace, clădeai din oameni sentimente pe care le expuneai apoi într-o verticalitate puţin artificială, ţi se scurgeau culorile pe la colţuri, mirosurile ţi se topeau pe la gene, te expuneai stil nedefinit, necizelat, trăgeai de speranţe în diagonala cea mai scurtă, oamenii te priveau şi apoi notau, nu ştiai ce anume înţelegeau oamenii din tine, ce anume remarcau oamenii prin tine, te voiai transparenţă şi splendoare, te simţeai declin, oamenii măsurau unghiurile şi netezeau coatele, oamenii priveau din unghiuri potrivite conştiinţe potrivite, tu îţi priveai doar coatele prin prisma oamenilor, stilul lor îţi făcea cu ochiul închis de pleoape groase iar tu te defineai drept imperfecţiunea întruchipată.