Poarta

Poarta era verde-fier si incepuse sa rugineasca pe la incheieturi. Incheieturile le ungeam cand scartaiau prea tare dar ruginei nu parea sa-i pese: ea avea calea ei batatorita si basta! Creta scartaia melodios pe suprafata plata si lasa in urma firisoare fine de dare albe, praf imprastiat in patru zari. Eu tineam creta in mana si apasam delicat perpendicular exact pe mijlocul portii. Scriam ganduri, imi placea teribil sa le vad expuse, asa goale si in vazul tuturor. Le scriam si le lasam acolo peste noapte. A doua zi de dimineata le priveam, uneori scurse de ploaie, alteori intacte. Le numaram rar si imi spuneam de fiecare data ca mi-ar fi fost buna o poarta putin mai incapatoare.

Aveam atatea de spus.

Continuă să citești Poarta

Forme mestecate

De ce-ti plac defapt literele?

Pentru ca imi plac foarte mult formele.

Si de ce iti plac foarte mult formele ?

Pentru ca dau sens.

Sens sub ce forma ?

Orice forma atata vreme cat e dovedit cu valoare adaugata. Cu o usoara preferinta totusi pentru formele tangibile. Ma inspira mirosul literelor.

Continuă să citești Forme mestecate

(I)material

Dreptunghiulare bucati de carton ingalbenit de atata reciclare… Intai se perforau, cu toate cele zece degete, musai. Aveam cate o ora pe saptamana pentru genul asta de coregrafie, cu profesor dedicat si prezenta absolut obligatorie. Cand totul era bine perforat, sa dadeau toate, in teanc, la verificat. Apoi se corectau erorile, reperforandu-se alte teancuri de carton ingalbenit. Si tot asa pana cand teancul de cartele era declarat „pasabil”.

Continuă să citești (I)material