Dintr-o strachină în alta

Criminalistul avea nevoie să simtă că trăieşte mai intens ca alţii, viaţa Criminalistului era o viaţă fadă animată de doar câteva personaje. Bunica, bunicul, fratele bunicii, mătuşa din partea bunicului şi găinile. Toate bătrâne. Viaţa Criminalistului mirosea a naftalină de dimineaţă şi până seara şi mai ales noaptea. Serile Criminalistului erau toate la fel : bunica se plângea de spate, bunicul de vreme, fratele bunicii de reumatism, mătuşa din partea bunicului de gută. Găina nu se plângea, gaina dormea. Crescuse Criminalistul legănat de tot felul de reţete de soiuri diverse, în mare parte necompensate, de nenumărate dioptrii, din ce în ce mai mari, de câte o duzină de mătănii sănătoase pe zi “doamne fereşte de boli că de altele ne ferim singuri, mori cu zile în spitalele lor şi alta nu”, crescuse Criminalistul deja bătrân, în ritmul bătrânilor, cu problemele lor cu tot, în jurul bătrânilor cu bolile lor cu tot, crescuse Criminalistul îmbătrânind la rândul lui în ritmul bătrânilor cu toate grijile lor cu tot.

Continuă să citești Dintr-o strachină în alta