Intre doua franturi de vis apa imi umplea spiritul. Fara sa vreau, intre doi picuri umpleam instinctive pauzele. De fapt aproape dormeam. In jurul meu picuri cadeau puhoi. Din cand in cand ma intorceam de pe fata pe dos, intr-o indeferenta crasa. In jur picurii isi continuau caderea cu aceleasi pauze rare. La un moment dat o pauza prea scurta m-a scuturat din cap pana-n picioare «trezeste-te, esti uda leoarca». La inceput am dat doar din maini, crawl. Apoi mi-am arcuit calcaiele si am impins cu putere. Marginea patului s-a cutremurat si deodata cineva s-a apucat sa bata cu forta in perete.
Etichetă: carpa
Lipsa
Credeam ca mai dispun de cateva duzini bune de cuvinte inca noi-noute, puse deoparte pentru zile negre. Am ajuns dis-de-dimineata la birou si am gasit doar vidul ingropat sub o stiva dezordonata de hartii suprapuse aleator si acoperit de un praf subtire si bej pe care nici femeia de servici nu indrazneste sa-l mai turmenteze de cand mi-am expus odata pararea in fata ravagiilor lasate in urma-i de o simpla carpa folosita si rasfolosita.