Cireşele

Erau nişte cireşe cam storcite, puţin răscoapte, luate cu „rabat”, „afacerea secolului, 6 euro livra”, erau nişte cireşe puţin prea moi pentru luna mai, puţin prea vineţii pentru luna mai, erau nişte cireşe obosite, le venise vremea trasului la apă, picătură cu picătură apa umplea castronul, atingea marginea castronului, depăşea marginea castronului, eu lăsam apă să depăşească marginea castronului, eu lăsam apă să se scurgă printre samburi şi frunze uscate, apa se scurgea picur cu picur mângâind cireşele, una câte una frunzele de un cărămiziu tomnatic ieşeau la suprafaţă, una câte una codiţe ofilite ieşeau la suprafaţă, una câte una toate uscăciunile ieşeau la suprafaţă, gest evocator, nepremeditat, efectul dinaintea cauzei, dezgolirea de formă, schimbarea la faţă, schimbarea de epoca „lăsaţi lucruile să curgă, lucrurile uscate se vor scurge primele”, aparenţa depăşind forma, gustul depăşind spuma.

Continuă să citești Cireşele