Număr anotimpurile pe degetele de la picioare

Mi s-a împiedicat odată privirea de-un peron plin ochi de papuci de tot felul, mi se lipise privirea atât de adânc şi atât de profund încât aproape că-mi pierdusem pâna si trenul – era un tren pierdut din vedere, cu culoare pline, îngrămădite în oameni îngrămădiţi la rândul lor în nişte scaune ascuţite -albastru piţigăiat, era un tren cu sensul afişat din când în când, când îl priveam, când nu-l priveam – m-am trezit amestecând sandale cu cureluşe fine, şlapi dintr-un un cauciuc un pic cam uzat cu pullovere tăvălite prin trenuri îngrămădite in oameni îngramaditi, geci decolorate de timp cu fire împletite la întâmplare, fulare cu miros de naftalină cu rochii de culoare de un verde aleator si cu cizmuliţe cui toc proaspăt pingelit.

Continuă să citești Număr anotimpurile pe degetele de la picioare

Urma scapa turma

Sirul aleator de-a lungul trotuarului inclinat, zi ploioasa de iarna, pacla ca decor, ambianta hatra a inceputului, intunericul strapuns de incercari firave, absenta  restului, tot restul in afara de un tren, undeva un tren plin ochi, dai sa intri, impingi un pic, varful cizmelor negre depasind putin usa, usa incapatanat lasata vraiste.

Continuă să citești Urma scapa turma

Pe langa cine ai trecut astazi?

Azi am trecut repede si apasat. Soarele-mi pica bine de tot exact unde trebuia sa pice si cerul ii dadea dreptate, albastrul perfect albastru nu-i lasa multe de adaugat. Azi am trecut pe langa multe perechi de cizme lungi, un pic pana sub genunchi, cu varfuri de toate felurile, pentru toate gusturile. Azi am trecut pe langa cateva perechi de pantofi barbatesti bine facute, cu prestanta maxima si zambet focos pe langa sireturi lungi si negre. Barbatii paseau in pas cu incaltarile intr-o armonie de nota maxima ascultand concentrati zgomotul talpii pe astfaltul rosu, vizualizand ansamblul intr-un context amplu si apreciind totul intr-un raport de “purtabilitate” bine detaliat : Leofex.ro – Aspect, Comoditate, Mix&match.

Continuă să citești Pe langa cine ai trecut astazi?

Sirul

Imi priveam duios cizmele negre imblanite, taman bune pentru « iernile grele din Romania » incercand sa-mi ascund tristetea matinala intr-un oftat de zile mari : « nu mai sunt vremurile in care lucrurile erau facute sa dureze zeci de ani ». Inaintam incet prin aparaia semi dezghetata evitand cu delicatete trotuarele in panta si numarand stropii interiori blanitei gri lipite meticulos de pielea neagra. In fata mea oamenii inaintau in sir fara sa-si dea seama de sir, fara sa contesteze directia. Aceiasi oameni, aceleasi siruri, aceeasi directie, aceeasi nepasare matinala. Cinci zile din sapte, procent acceptabil, doar doua exceptii, din ce in ce mai uniforme. 

Continuă să citești Sirul