Forţa propriului contra-exemplu

Să zicem că se poate orice, de la convigerea fiecăruia în dreptatea proprie până la lăcătele auto-impuse, vizibile sau nu pe care fiecare le purtăm cu ştiinţă sau cu mai puţină ştiinţă. Să zicem că orice propunere e acceptată atâta vreme cât îşi respectă propria verticalitate, să zicem că, verticali în dreptăţile noastre ne trezim deodată în contradicţie unii cu alţii, tu cu dreptatea ta, eu cu dreptatea mea, el, ea cu dreptăţile lor. Să zicem că există o vârstă interioară de la care începând originea unor anumite concepte isi pierde sensul, să zicem că eu nu sunt încă la vârsta aceea, să zicem că eu doar constat că unii ajung mai repede la vârsta aceea.

Citește în continuare „Forţa propriului contra-exemplu”

As fi putut

As fi putut pune anunt „veniti si comentati, avem nevoie de pareri multe, parerile voastre conteaza cu adevarat, traiesc numai prin parerile altora”. As fi putut afisa sus si tare intr-o zona de acoperire maxima „exist, pentru mai multe detalii, apasati aici„. As fi putut striga cat ii ziua de mare „fabric proza cu ochii inchisi, creez randuri in curba si cuvinte schioape, cine nu ma crede pe cuvant sa vina sa vada cu ochiul-lupa (lupa e din partea casei)”.

As fi putut face comert cu metafore „zece, ieftine si bune, pe incercate, pe gustate”.

Citește în continuare „As fi putut”