De-a piatra

Tu spuneai “pro” iar ea striga “contra!”
Şi dădea exemplu piatra
Tu continuai “pro”
Te lovea piatra
Te lovea exemplul
Te lovea “ea”
Tu continuai “pro”
Până la altă probă, contrarie
Până la capăt.

Continuă să citești De-a piatra

Disparitii

Camelia era o fata finuta, inaltuta, aproape blonduta. Camelia avea o voce suava, vorbea  incet, pe tonuri inalte, zambea des si nu tinea niciodata cu tot dinadinsul sa-si dea cu pararea. Nici sa iasa in fata, nici sa fie prietena cu toata lumea, nici sa-si povesteasca cu lux de amanunte vacantele de vara la bunici.

Continuă să citești Disparitii

Contra !

Intai am fost Gigi Contra. Cateva zeci de ani dupa mi se spunea Calimero. Azi sunt un pic din ambele. Dintotdeauna mi-a placut sa contrazic, sa fiu contra curentului, sa tin intotdeauna cu cel mai slab. Sa vad jumatatea goala a paharului, sa critic pana si criticile celorlalti pana a ma autocontrazice de-a dreptul. De ce? De-a naibii? De-a dracului? De prea mult bine? In lipsa de altceva? Probabil de un pic din fiecare dar nu numai atat. „Gandiland” logica celorlalti, cautandu-i punctele slabe si asezandu–le in lumina reflectoarelor, orbindu-le cu lumina reflectoarelor, imi stimulez imaginatia uneori adormita, hranind-o cu resturile nedigerate ale celorlalti.

Continuă să citești Contra !