Prin ploaie

Stau la masa tacerii si incerc sa privesc dincolo de tine, spre griul monoton din spatele geamurilor ude. Imi amintesc de ea, cea de atunci demult. In inocenta mea copilareasca atunci, demult, speram sa pot opri timpul in loc timp de ceva mai mult decat o clipa ca sa-i mai pot gusta din jocurile sugerate in mijloc de traseu.

Am cunoscut-o mai intai rapoasa, impotmolita in noroaiele ploilor de toamna tarzie si a conductelor prost izolate. Invadata de rasetele saniilor din hop in hop si de tiuitul crocant al nametilor pe sub talpi.

Continuă să citești Prin ploaie

Reclame