Perpendicular

@ RhondaK Native Florida Folk Artist

Stau
Pe marginea ta
Și lumea e verde
Din perspectiva mea
Și lumea a albă
În viziunea ta
Cineva a luat
O foarfecă
Și-a creat cărarea
Fix pe la mijlocul nostru
Un pic prin stânga mea
Un pic prin dreapta ta
Iubea matemática
Foarfeca
De-a ieșit ceva
Atât de perpendicular
Pe culorile noastre

Când s-a terminat foarfeca
Cărarea a continuat marginea
Și noi ne-am terminat pe rând
Culorile.

Ruginiu de iarna

Erai undeva în spatele multor gânduri roşiatice îngrămădite unul peste altul, ascuns de lume îndărătul unor lacrimi seci, gălbui. Existai în pofida timpului, ocolit parcă intenţionat de amintiri diverse, nălucitoare amintiri diverse. Erai aşa cum te lăsasem, o linie subţire – albastră – în spatele unei mustăţi fine, smoală. Când erai, în general zâmbeai, scoţând rotocoale perfect rotunde pe care le priveai amuzat preţ de o secundă şi pe care le zdrobeai apoi cu un simplu deget apăsat într-un vârf de rază.

Citește în continuare „Ruginiu de iarna”

Adunaturi

De fapt nu se mai intampla nimic, oamenii au tacut absorbiti de prea multe fapte, sezoanele se insira in continuare in sir indian si, o data asezate in rand, se dau fixate cu aracet – « pe vremea mea isi mai treceau randul unul altuia » ar spune bunica daca ar mai putea – stirile curg complet anapoda starnind contradictii sau doar scotand in evidenta ipocrizii «politiquement correctes» – « cum adica sa nu primeasca refugiati sirieni cand tocmai ce au afisat si sus si tare ca le vor binele chiar si cu forta », dialogurile se poarta sleite de atatea non-sensuri « ne pare rau, creativitatea este rezervata deocamdata doar managerilor » « si nu credeti oportun, in virtutea definitiei, sa dam naibii regulile, ignorandu-le ? ».

Citește în continuare „Adunaturi”

Asa-mi vine cateodata

Imi vine sa arunc cu pietre in tot ce misca: ganduri, idei, prezumtii de inocenta, cai verzi printre plantele de pe balcon, vise, amageli, impresii puse la uscat, idei in fasa. Imi vin sa arunc cu pietre in toate scopurile fara mijloace si-n toate mijloacele fara scop, sa calc in picioare perioadele de glorie si sinusoidele previzibile, sa ingrop in noroi baltit toate iluziile ne-dovedite.

Citește în continuare „Asa-mi vine cateodata”

Parabola lucrurilor lipsa

Uneori lucrurile sunt facute bucati si ivrate in pachet in bucati mici, multe si cu manual de utilizare in mai multe limbi de circulatie internationala. Si nu numai. Ca sa intelegi ansamblul imbucatit este de ajuns sa intinzi  bucatile pe o coala de hartie alba, plata si nemotolita si sa le lipesti in ordinea culorior pe o coala de hartie alba ca zapada si apoi sa astepti sa se petreaca ceva.

Citește în continuare „Parabola lucrurilor lipsa”