Astept autobuzul …

Mestec tacuta minutele agatata doar de mine, putin inclinata spre dreapta – stalpul e deja ocupat si „in juru-i” miroase jalnic. Echilibrul imi este relativ rotativ dar ma bucur totusi ca este. Altii ca mine se fac ca mesteca si ei, plati, banalizati, gri, aproape una cu peretii varuiti in graba de un pictor pare-se ratat.

Continuă să citești Astept autobuzul …