(Sup)(inf)erior

Intr-un moment de intelepciune sincera, fata din fata mea a recunoscut de fata cu toata lumea ca avea totusi ceva criterii de selectie specifice: prefera fetele „un pic peste”. Apoi si-a argumentat alegerea, zambind :

evolutia intr-un sens favorabil se poate produce numai si numai intr-un context specific in care cei cu care te infratesti te trag in sus.

Drept pentru care fata din fata mea evita pe cat posibil persoanele inferioare.

Ascultand-o cu atentia cuvenita m-am trezit imaginand lumea in ipoteza regulii anterior citate aplicate la nivel global. Am lasat-o repede balta si am coborat la prima.

Contra !

Intai am fost Gigi Contra. Cateva zeci de ani dupa mi se spunea Calimero. Azi sunt un pic din ambele. Dintotdeauna mi-a placut sa contrazic, sa fiu contra curentului, sa tin intotdeauna cu cel mai slab. Sa vad jumatatea goala a paharului, sa critic pana si criticile celorlalti pana a ma autocontrazice de-a dreptul. De ce? De-a naibii? De-a dracului? De prea mult bine? In lipsa de altceva? Probabil de un pic din fiecare dar nu numai atat. „Gandiland” logica celorlalti, cautandu-i punctele slabe si asezandu–le in lumina reflectoarelor, orbindu-le cu lumina reflectoarelor, imi stimulez imaginatia uneori adormita, hranind-o cu resturile nedigerate ale celorlalti.

Citește în continuare „Contra !”