SF – ceasul lui Michel

Mark este tipul de bărbat de care orice tipă visează să se îndrăgostească. O doză de indiferenţă cât să stârnească cheful, o privire oblică cât să te crezi cel mai important lucru de pe suprafaţă Pământului şi totul e jucat.

M-am îndrăgostit de Mark într-o miercuri în faţa barului lui O’Hara. A fost un fel de scurtcircuit între două emisfere complet decalate. Ploua mărunt şi mirosea a iarnă. Mă înfofolisem bine şi-mi trăsesem fularul de trei ori în jurul gâtului. Fusese de ajuns o privire, genul acela de privire complet indiferentă, şi gata. Ne îndrăgostisem subit şi veşnic.

Continuă să citești SF – ceasul lui Michel

Reclame

Cum devii bubă

La început pică din cer și te întrebi oare unde a fost să nu fie până acum ? Adică cum a putut să fie să nu fie ? Adică mai bine lasă și trăiește clipa. Și o trăiești la maximum. O simți până nu te mai simți. O mănânci cu lingurița. Frișcă aia la care cică n-ai voie. Frișca aia care cică îngrașă și provoacă colesterol. Chestia aia fină și delicată care uitaseși  că există. De care uitaseși  că se poate. Adică ignoraseși că există.

Continuă să citești Cum devii bubă

Apocalipsa

Cel mai tare mi-e frica de momentul cand nu voi mai avea nimic de spus, cand toate mi se vor parea deja spuse, deja frumos descrise de altii, inteligent analizate si decorticate, povestite si raspovestite, cu si fara metafore, realitate cruda sau putin parfumata, amesteca cu minciuni si re-descrisa, fiecare pe limba lui, fiecare in profunzimea lui, aceasi realitate, o droaie de povesti.

Continuă să citești Apocalipsa