De la glezna in sus

Intr-un capat de glezna se reflecta toata unghia intr-o incompatibiliate definita de unii drept batatoare la ochii iar de altii drept posibil de trecut cu vederea. Firisoare fine isi duceau veacul nepasatoare, scrantite poate doar uneori de nepasarea generala in fata gropilor de tot felul, a hartoapelor cat mingea de footbal, a diverselor alte santuri si mormane lasate de pe o iarna pe alta in asteptarea cine mai stie carui eveniment exterior neasteptat capabil insa de a rezolva lucrurile intr-un mod cat mai natural posibil, a umple gropile si a inveli santurilor si cate si mai cate, lista era lunga cat o o zi de post si cereri se mai primeau inca cu orar definit si comunicat larg intru instiintare generala si bagare in seama.

Citește în continuare „De la glezna in sus”