Nu exista un nimic mai profund ca nimicul nedorit, cel renegat, nimicul azvarlit cat colo, la fiecare pas, clipa, trecerea, nimicul atras ca un magnet de toate gandurile, nimicul rascolitor al ideilor in vrac, ne-transformate, pangarite doar de forta mult prea plapanda a actului de a dori cu orice pret ceva incompatibil la stare si context.
Ma trezesc mai tot timpul plina
Plina de iluzii, de ganduri
Plina de intentii, de gesturi
Plina de ziua care incepe
Plina de mine …
Mi-e sufletul rupt de atatea volume. Oameni cocosati trec pe langa mine privind drept inainte rapusi de ganduri. Volumele devin uneori sfere alteori cuburi, toate goale.
Fac parte din cei care despica firul in patru pana cand isi dau seama ca nu mai au ce despica, realizand uneori chiar ca l-au despicat degeaba, ca rezultatul final, chiar si profund argumentat, este luat in considerare doar ca forma golita de orice logica si orice urma din interesul purtat initial de scopul despicarii.
