Intre doua franturi de vis apa imi umplea spiritul. Fara sa vreau, intre doi picuri umpleam instinctive pauzele. De fapt aproape dormeam. In jurul meu picuri cadeau puhoi. Din cand in cand ma intorceam de pe fata pe dos, intr-o indeferenta crasa. In jur picurii isi continuau caderea cu aceleasi pauze rare. La un moment dat o pauza prea scurta m-a scuturat din cap pana-n picioare «trezeste-te, esti uda leoarca». La inceput am dat doar din maini, crawl. Apoi mi-am arcuit calcaiele si am impins cu putere. Marginea patului s-a cutremurat si deodata cineva s-a apucat sa bata cu forta in perete.
Abisuri 