Treziti-ma!

Nu mă mai trezeşte nimic
Nici inepţiile dictate de o simplitate-tendinţa
Tendinţa-repede-în-tot-felul-de nuanţe
Nici moliciunea clipei prelungind spaţii
Spaţii odată verzi toate
Nici pauzele
Nici dreptăţile
Şi mai ales nici ne-dreptăţile
Nu mă mai trezeşte nimic
Lucrurile par aşa cum poate chiar sunt
Petrecute toate.

Continuă lectura

Scopul si mijloacele

Se spunea ca si-ar fi tinut un prohod cat o duminica ploioasa de iarna atunci cand, cu un  aer funerar agatat de o spranceana, ar fi realizat intr-un sfarsit ca toate ideile oricat de bune si chiar lipsite de mirosul sumbru dar caracteristic al samburelui de initiativa, toate ideile il lasasera balta, mâl descompus in particule verzi suflat cu glazura mov pe margine si multe, da, chiar foarte multe regrete pe cat de autentice pe atat de tardive, sentiment descarnat de a dori ceva cu tot dinadinsul si nu a putea nici acoperit de un giuligiu bleu-marin aruncat fara intentie vadita si lasat acolo, tesut de calitate discutabila, fire vechi cu gauri mari, aspect cadaveric, tendinta putregai si-n rest doar un zambet, genul acela de zambet mortuar si vizibil molipsitor.

Continuă lectura

Prea-plinul

Am regasit culoarea acolo unde o lasasem, fada si neconsolata, cumva plictisita in coltul ei intunecat, uitata de toti si de toate de vreo trei saptamani incoace. Culoarul, la fel de lat si de prost luminat, nu facea altceva decat sa-i puna si mai mult in evidenta particularitatea-i vizibila chiar si de un ne-initiat: cu cat ii era monotonía de mare, culoarea se situa cu mult peste media de aviditate constatata “per global” la multe alte culori.

Continuă lectura