@ Ash Edmonds
De-ai ştii …
Câte spaţii nu vor să se umple
E o luptă crâncenă
Între mine şi spaţii
Etichetă: Idei
Pâine şi sare
Se ung dezbaterile pe pâine
Se adaugă sarea
(În consecinţă foarte multă sare)
Se agrementează totul cu poveşti
Se lungesc poveştile până la abandon
Abandonează pe rând dorinţele, ideile creţe
Abureala
Ora se scurgea liniştită
Printre nici o urmă de nor
Şi nici o urmă de somn
Cerul se dădea la vale
Un albastru enorm
Lumina înţepa cu ardoare
Creştete, priviri, albul ochiului drept
Muşcatele creşteau vesele la soare
Ideile nu se îngrămădeau,
Întârziau pe drum, motive diverse
Curgeau la vale.
Treziti-ma!
Nu mă mai trezeşte nimic
Nici inepţiile dictate de o simplitate-tendinţa
Tendinţa-repede-în-tot-felul-de nuanţe
Nici moliciunea clipei prelungind spaţii
Spaţii odată verzi toate
Nici pauzele
Nici dreptăţile
Şi mai ales nici ne-dreptăţile
Nu mă mai trezeşte nimic
Lucrurile par aşa cum poate chiar sunt
Petrecute toate.
Scopul si mijloacele
Se spunea ca si-ar fi tinut un prohod cat o duminica ploioasa de iarna atunci cand, cu un aer funerar agatat de o spranceana, ar fi realizat intr-un sfarsit ca toate ideile oricat de bune si chiar lipsite de mirosul sumbru dar caracteristic al samburelui de initiativa, toate ideile il lasasera balta, mâl descompus in particule verzi suflat cu glazura mov pe margine si multe, da, chiar foarte multe regrete pe cat de autentice pe atat de tardive, sentiment descarnat de a dori ceva cu tot dinadinsul si nu a putea nici acoperit de un giuligiu bleu-marin aruncat fara intentie vadita si lasat acolo, tesut de calitate discutabila, fire vechi cu gauri mari, aspect cadaveric, tendinta putregai si-n rest doar un zambet, genul acela de zambet mortuar si vizibil molipsitor.
Pana
O pana sugubeata
A barat pe nepusa masa
Trecerea gandurilor
Dintr-un sens sau altul
In celalalt.
Zugravesc !
Îndes totul într-un pahar cu picior: hârtiuţe rupe-n opt, câteva fire de praf, zece cuie, o cutie goală de vopsea mată, o pungă de plastic maro, o pensulă fină şi una mai puţin fină, trei cleşti şi un pieptene ştirb, trei cartoane goale şi două pisici maro.
Prea-plinul
Am regasit culoarea acolo unde o lasasem, fada si neconsolata, cumva plictisita in coltul ei intunecat, uitata de toti si de toate de vreo trei saptamani incoace. Culoarul, la fel de lat si de prost luminat, nu facea altceva decat sa-i puna si mai mult in evidenta particularitatea-i vizibila chiar si de un ne-initiat: cu cat ii era monotonía de mare, culoarea se situa cu mult peste media de aviditate constatata “per global” la multe alte culori.
Fata morgana
In ultimul timp
Cereri imbacsite de situatie
Pocnesc pe la crapaturi fine
Dar umede.
Celor cu prea multe idei
Dati timpului ocazia sa-si faca de cap ! (Cele prea coapte isi vor realiza starea si vor renunta una cate una)
Abisuri 