@ Gianni Zanato
Atunci credeam că s-a dus
Şi-am împachetat totul
Şi vise
Şi vorbe
Şi impresii
Şi le-am dat foc la toate
Şi toatele au ars până la capăt
@ Gianni Zanato
Atunci credeam că s-a dus
Şi-am împachetat totul
Şi vise
Şi vorbe
Şi impresii
Şi le-am dat foc la toate
Şi toatele au ars până la capăt
„Stai sa-mi inchei nasturele asta negru si vin”. Sa-mi trag doar fermoarul si sa ma abtin sa spun mai multe pe aceeasi tema, ca-mi ies vorbe si risc sa dau pe langa. Rosul asta ma ameteste de intens ce se roteste, am impresia uneori ca Pamantul e cu fundul in sus, cand ma ia cu impresii din astea, ma ia de luni de dimineata si ma tine cel putin o saptamana „ca si gripa, or fi frati”, „naiba sa le ia de impresii ca am acumulat atatea de mi-am umplut toate buzunarele”.
De fapt nu ignor trecerea
O ascund doar bine
In buzunarul de la piept
Caci dulcele amanarii persista
Mult dupa, creand doar senzatia
De infinit.
Mai bine strangeam din dinti pana nu mai puteam si taceam naibii pastrandu-mi cuvintele la rece, pentru mai tarziu sau poate pentru niciodata.
Exista intalniri si intalniri, uneori cu reguli aplicabile „per total”, alteori fara, sau doar cu alte reguli, succesul e catarat mot acolo unde privelistea globala permite perceptia schimbarii de decor.
Timpul trece indiferent. Umplut sau lipsa. Indiferent de preferintele fiecaruia. Indiferent si linear, dunga de latime variabila dictata de puncte de vedere, unghiuri si contexte, trairi si momente. Dunga per ansamblu curbat-neincercuita, uneori dreapta, alteori doar spiralata.