Zoom

Îi curgeau lacrimile pe rând. Mai întâi lacrima stângă lăsa o dâră gri, şi-o ştergea cu mâneca şifonată a cămăsii de bumbac, se uita la ceas, privea ora, se ridica alene, dădea drumul apei să curgă.

Continuă să citești Zoom

Lacrimi pierdute

Mi-as fi dorit  sa mai pot cere vietii un supliment de ragaz din rezerva pusa deoparte cu multi ani in urma,  pe vremea cand fuga imi adulmeca inca varful talpilor soptindu-mi duios la ureche „nu te opri !

Mi-as fi dorit sa-mi calc pedeapsa in picioare naruind mitul picuratului in „pic cu pic” si incetand a mai trai fiecare clipa ca pe ultima si cea din urma lumina a vietii.

Continuă să citești Lacrimi pierdute