Fiecare cu alga lui

Îţi aruncaseşi cheia peste umăr, de trei ori priviseşi în aburul fin al dimineţii, praful îţi amestecase gândurile şi marea ştersese totul cu un burete îmbibat în apă sărată. Îţi aruncaseşi cheia peste umăr şi nu-ţi părea rău, furtuna descâlcise algele aranjându-le perpendicular pe ţărm, tu avea alga ta, verde-mare, alga cea mai din stânga, „stânga e întotdeauna relativă” îţi şopteau valurile, tu încercai să-ţi cauţi cheia, te durea umărul, te dureau muşchii gâtului, te durea pumnul, mult prea încleştat strânseşeşi tare, cât puteai tu de tare, până ţi se înroşiseră degetele, mai întâi vârful, mai apoi tot restul.

Continuă să citești Fiecare cu alga lui

Reclame

Scopul si mijloacele

Se spunea ca si-ar fi tinut un prohod cat o duminica ploioasa de iarna atunci cand, cu un  aer funerar agatat de o spranceana, ar fi realizat intr-un sfarsit ca toate ideile oricat de bune si chiar lipsite de mirosul sumbru dar caracteristic al samburelui de initiativa, toate ideile il lasasera balta, mâl descompus in particule verzi suflat cu glazura mov pe margine si multe, da, chiar foarte multe regrete pe cat de autentice pe atat de tardive, sentiment descarnat de a dori ceva cu tot dinadinsul si nu a putea nici acoperit de un giuligiu bleu-marin aruncat fara intentie vadita si lasat acolo, tesut de calitate discutabila, fire vechi cu gauri mari, aspect cadaveric, tendinta putregai si-n rest doar un zambet, genul acela de zambet mortuar si vizibil molipsitor.

Continuă să citești Scopul si mijloacele

La malul marii

Asta vara mi s-a imbolnavit brusc parul, statea ravasit tot si privea in zare. L-am luat la intrebari fir cu fir, mai intai firele mici, apoi firele scurte si numai la urma firele albe. Am abordat subiectul cumva pe ocolite, intrebarile-mi erau defapt soptite. Mai intai semnul de intrebare, apoi cateva puncte si o exclamare. Firele scurte, timide din „fire”, n-au indraznit de la bun inceput sa se exprime. Au invocat diverse efecte colaterale – soarele, marea, valurile si cate si mai cate. Obisnuita fiind sa citesc printre pauze si puncte, am detectat rapid cateva delasari crunte. Firele scurte s-au dat obosite de atata amar de spuma de mare si vant si lungime lipsa, se ziceau invaluite de nisip fin si des „matreata o fi dar n-am inteles”. Firele albe rasuflau pe apucate, obosite parca de atatea zile traite cumva pe nerasuflate „doar spuma de mare si nisip alb si fin, ni s-au urcat de tot la cap si nu exista chin mai mare decat lipsa samponului divin”

Continuă să citești La malul marii

Translucid

Afara ploua des si mult de cateva zile iar de ceva vreme buna lumina se incapatana sa cada oblic si cu perdelele trase. Inauntru se adunasera amintirile si se pusesera la taifas, fiecare cu idei si trimiteri, in general catre vremuri mai bune. La un moment dat, brusc si neanuntata, o cutie si-a facut simtita prezenta. Nimeni nu putea declara cu precizie de cand, unde si mai ales cum procedase ca sa fie, singura evidenta vizibila cu ochiul liber era o existenta palpabila, masurabila, detectabila de la o anumita distanta incolo.

Continuă să citești Translucid