Îmi vine să ning

Miroase a iarnă
Și-mi vine să ning
Odată cu albul
Să mă întind
Odată cu vântul
Încerc să mă sting
Miroase a iarnă
Și-mi vine să ning
Țin pumnii cauș
Să nu mă preling
Odată cu fulgii
Îmi vine să strig
Odată cu șoaptele
Să ating
Miroase a iarnă
Și-mi vine să ning

Anunțuri

Într-un sfârşit plecase sorbind din doza de bere

Nu înţelesesem de la început că-mi spunea că semăn cu o actriţă. Îmi scosesem căştile de pe urechi, îl privisem lung şi mi se paruse mai tânăr decât era. Îi cădea părul şi mirosea urât, a stătut amestecat cu alcool şi alte chestii. Îmi răsufla prea aproape şi continua să-mi spună şi eu continuam să mă întreb ce vroia să-mi spună.

Continuă lectura „Într-un sfârşit plecase sorbind din doza de bere”

La mijloc

Omul din stanga mea miroase a un amestec ciudat de ceapa tocata si apoi prajita si aftershave ieftin aruncat la repezeala peste haine deja purtate. Amestecul din staga mea ma duce cu gandul la bunica si ale ei sfaturi intelepte “Sa nu ascunzi niciodata mizeria sub pres, intotdeauna se va gasi cineva sa mute presul din greseala exact cand iti va fi lumea mai draga”.

Continuă lectura „La mijloc”

Nara

Avea pupilele dilatate rau si se bucura ca nu-i metrou. Statea infipta bine in scaunul verde si se uita in jos spre tipul din „bm”(w) -ul nou nout, negru, lung si lucios. Il privea de sus si ii era rusine. La volan tipul habar n-avea ca e privit si-si vedea de ale lui. Avea cravata in dungi, camasa apretata si se scobea linistit in nara stanga. Privea in gol si se scobea. Era rosu si nu avea altceva de facut.

Continuă lectura „Nara”