Sa cauti pana gasesti. Musai. Merita. Centrul, perfect centrul, intre doua turnuri de sticla mata un al treilea turn, dimensiuni perfect rezonabile. Nu, nu fugi, iti face cu ochiul, de sus s-ar putea vedea cupolele si danteleariile, Dunarea. Te rogi sa dea cu o ceva sansa, macar pe de pe la zece in sus. Etage. Cat mai bine orientate. Incepi si povestesti: nume, prenume, tara, scop. Nu! Scopul e optional dar nu te deranjeaza, poti comunica cu mana pe inima. Un formular, un numar, un pasaport. O cheie-cartela, ti se arata liftul – prima la stanga cum privesti spre vest – ai noroc etajul e asa cum l-ai visat. Sus, cu vedere. Printre ramuri si bucati de cer se vede undeva sub un pod, apa.
Dunarea.