Inainta tiptil printre salcii. Pe marginea raului drumul serpuia neasteptat, udat de ploaia marunta de toamna timpurie. Nu era atent la drum, inainta din inertie si senzatia ii placea teribil, voit necontrolata. O simpla senzatie pierduta intre mii de alte senzatii. Astfaltul umed se lipea de roti, tandem perfect rodat intr-un ritm cadentat. Afara mirosea a fum de semineu si frigul indoia frunze palite. Geamul il deschisese intentionat, iubea frigul cu miros de fum furisat printre straturi de piele proaspat tabacita. Serpentinele se impleteau intr-un dans nebun dar ritmat cand la stanga, cand la dreapta leganandu-i marunt gandurile. Multe.
Abisuri 