Înșiră-te mărgăritare
Cât poți tu de tare
Și când nu mai poți
Fă un semn
Din degetul mare
Bate din picioare
Inundă jurul
Cu impresii goale
Care mai de care
Mai egale
Amuțește ochi
Și închide guri
Cu pumni
Amentință că poți
Până nu mai ești
Respiră
Inspiră
Dă de înțeles
Printre rânduri și oameni
Și boabe din tine
Înșiră-te mărgăritare
Cât poți tu de tare
Și când nu mai poți
Zi că te doare
Etichetă: picioare
Ştirile din difuzoare
Ştirile din difuzoare
Sunt amare
Limba doare
Şi propoziţia şi virgula
Totul doare
Drept pentru care
Mă scufund în uitare
E bine acolo, e cald şi umed
Şi nu există reguli care
Să stea în picioare
Există doar excepţii bătute în cuie
Prinse cu lipici şi cu burta spre soare
Să încapă cât mai multă speranţă
Îndesată acolo între două ştiri
Şi mai multe difuzoare.
Mi-am strâns şireturile
@ Max Busse
Mi-am strâns şireturile
Prea tare
Simteam că nu-mi mai intra aer
Printre degetele
De la picioare
Mi-am strâns şireturile
Fix pe dos
Unul mai sus,
Altul mai jos
Mă strâng remuşcările
Până la os
Osul piciorului drept
Doare vârtos
Mi-am strâns şireturile
Cu principii cu tot
Cu patos cu tot
Cu limba cu tot
Cu cuvinte cu tot.
Unul pe faţă,
Altul pe dos.
Trebuie să recunosc…
Am un stil foarte haios
De a strânge şireturile
Fără folos.
Educatie
Cineva lasase o usa deschisa si acum unii dadeau sa intre si altii dadeau sa iasa. Oameni cu jachete galben-fosforescent incercau sa intretina ordinea asezandu-se exact de-a curmezisul intrarii si sperand probabil din tot sufletul ca hazardul va face restul. Asezati astfel de-a curmezisul strigau cat ii tineau plamanii “lasati sa coboare!”, oamenii buluc se holbau la vestele lor fosforescente si isi continuau imperturbabili inaintarea.