Cuielor

Învârte sentimentul ăla în rană, învârte-l până la capăt. Şi dincolo de capăt. Apasă cât poţi, şurubelniţa duce şi când nu mai duce, există cuiele. Învârte sentimentul ăla şi taci. Rănile îşi au şi ele dreptul lor, precum şi cuiele tăcerile lor.