„Stai sa-mi inchei nasturele asta negru si vin”. Sa-mi trag doar fermoarul si sa ma abtin sa spun mai multe pe aceeasi tema, ca-mi ies vorbe si risc sa dau pe langa. Rosul asta ma ameteste de intens ce se roteste, am impresia uneori ca Pamantul e cu fundul in sus, cand ma ia cu impresii din astea, ma ia de luni de dimineata si ma tine cel putin o saptamana „ca si gripa, or fi frati”, „naiba sa le ia de impresii ca am acumulat atatea de mi-am umplut toate buzunarele”.
Continuă să citești Impresii in buzunare de piele
Reclame
