Nada

Mi-s fără pic. Au intrat în sac şi şi-au tras sfoară. Una galbenă, tare de tot. Şi tot aştept să pice şi aştept degeaba. Mai c-am deprimat de atâta aşteptare. Am fugit. Am hălăiduit. Am vizionat. Am ascultat. Am devenit una cu canapeaua. Una cu televizorul. Nu e bine să devii una. Ştiu şi continui să devin. Ignor şi mă prefac.

Continuă lectura

Covârşitor

Astăzi este într-o dispoziţie
Revoltătoare
Revoltată la soare
La oameni cu nasul în calculatoare
La indiferenţe ucigătoare
La tot locul, la tot pasul
Există semafoare
Acele obiecte folositoare
Care schimbă dispoziţii
Revoltătoare
În gânduri ascunse de ploaie.
Astăzi este într-o lipsă de sens
Covârşitoare.

Nu există posibilitate, e prea multă incompatibilitate

Există această stare în care te întrebi unde sunt compatibilitaţile de-antan, zilele acelea trecute, demult îngropate când se simţea rezonanţa în fiecare literă, când fiecare strop de zi, indiferent de cât de negru ar fi putut părea la prima vedere, când fiecare strop de zi nu era decât un moment artistic în plus, acel moment de inspiraţie maximă din orice, un gest aproape invizibil, o privire, o culoare, există această stare în care tăcerea, plată şi comună, simplă prin aparenţa ei uniformă, există această stare când tăcerea e poate singura posibiliate, poate singura cale de a rezona din nou.

Sau poate nu…

Continuă lectura

Deodata

Si deodata totul se facuse purpura scufundata sub ceva tone bune de apa, singure semnele se mai desluseau, cu ochii pe jumatate inchisi. Si deodata lumea incepuse sa se miste cu incetinitorul, intre doua fermoare ruginite de-a binelea si o fata roz bombon pe langa care ceilalti nu treceau indiferenti, pe langa care ceilalti se simteau obligati sa arunce ocheade mute dar expresive sau doar sa priveasca bine de tot, pana cand intelegeau, unul cate unul, ca o distanta minima se impunea si chiar cu necesitate maxima.

Continuă lectura

Stare

Ma doare fermoarul, de-atata rugina abia de-si mai reuseste fada existenta. Ii vad doar ochii rosii sub bretonul patrat si ii aud doar din cand in cand oftatul lung si profund, ragusit si infundat de atata amar de vreme. Problema cu rugina este ca se inchide la culoare, orice ai face, procesul intrisec scarmana culoarea pala pana la os si atunci osul se rupe in mii de bucati incompatibile cu supletea odata in floarea varstei. Continuă lectura