E simplu ca viata, tragi de singura ita posibila si astepti sa cada. Daca nu cade, mai tragi odata. Si tot asa pana cade. Sigur va cadea odata ca doar asa a promis si lumea chiar i-a crezut pe cuvant si cuvantul odata rostit e batut in cuie, uns cu clei si lipit in vazul tuturor, exact in mijlocul celor paisprezece gura casca pierduti pe drum, uimiti de atata bunastare la indemana oricui, o ita trasa si jocul devine real. E uimitor de simplu, trebuie doar sa vrei sa vezi ita ca nu-i dat oricui sa o poata vedea la prima aruncatura.
Abisuri 