Îmi simţeam urechile cusute cu aţă albă. Strâns. Lipite de perciuni, irosite îndărătul plasticului nu tocmai ieftin, îmi simţeam urechile neîntamplându-se aproape deloc, iscodind doar firele prin spatelor lentilelor de contact urechile cusute cu aţă albă mureau un pic între fiecare fir, trăgând fără să vrea de aţă cu to cu urechi. Aţa rezista situaţiei, păcănind, urechile nu. Era o zi perfectă de privit urechi cusute cu aţă albă, situaţiile dădeau buluc printre stropii rece de ploaie “ce vara o mai fi şi asta” urlau cât le ţineau timpanele situaţiile şi apoi aşteptau sa şadă. Ploaia.
Etichetă: vacanta
SUA – impresii
In prima zi am cumpărat două kilograme de cireșe de la niște mexicani într-o parcare de supermarket. Cireșele se vindeau “în vrac” din portbagajul unei dubite roșii, aveau gust dar n-aveau forma perfecta. Dar asta mi-era complet egal, Prețul era derizoriu.
Celor plecati (deja) in vacanta
Hei, unde sunteti ? Ati intrat cu totii in pauza ? In acelasi timp si in aceeasi pauza exista probabilitatea iminenta a unor lipsuri de comun accord.
Fata morgana
In ultimul timp
Cereri imbacsite de situatie
Pocnesc pe la crapaturi fine
Dar umede.
Haos
Cad lucruri buluc, unele peste altele. La colț dau năvală impresiile, știrile își sar rândul și izbucnesc toate deodată, negru „en dégradée”.
Reușesc să șoptesc între două nuanțe: „Vacanta s-a terminat, potopul e din nou disponibil”.
Aud întrebarea: „se dau bilete?”
Răspund placid : „totul e la liber, nuanțe la alegere, cu limite impuse”.
Coada dispare.
Orele se aliniază lent, decalajele tind spre zero, întunericul lasă loc beznei și plouă, plouă, plouă…
Deschid fereastra în noapte. Respir ploaia, deschid frigiderul respir golul, deshid cu greu borcanul, jumătatea de castravete e moale, înghit repede. Acru-amar … Apăs pe butonul roșu. Apăs pe butonul de la mijloc. Apăs pe butonul de jos.
Se aprind toate, pe rând.
Imagine. Sunet. Senzații. Nu aleg nimic, trec peste, mestec lent. Închid fereastră, închid borcanul, închid frigiderul, apăs pe toate butoanele.
Și plouă și lucrurile cad …
Trecere
Drumuri lungi in trecut bat apa contra curentului. Contrasens improbabil. Salturi ratate in timp, buclele nu pot avea unghiuri drepte. Drumuri lungi si negre, faruri de diverse culori. Rosul predomina cu nasul pe sus. Acolo e aer curat. O cruce undeva departe si sus bantuie printre stele. Noroc cu cerul senin, asteptarea pare fuga. Cinci ore de somn si realitatea zgandare limita acceptabilului. Inapoi accelerat intr-o numaratoare nedorit inversa. Ger topit in patratele fine, globuri blege si triste.
A trecut si de data asta.
Vara la mare
Soarele roade pana la os. Se infrupta bine si apoi se sterge satisfacut la gura. Astfaltul s-a topit demult, acum greierii ii rod ultimele resturi si canta in draci, toti in acelasi timp, parca multumiti de rezultat.
Abisuri 